Ne gasiti si pe Facebook: La Dolce

La umbra magnoliei

Stiati ca magnolia este una dintre cele mai vechi plante cu flori de pe planetă, La Dolce - Magnolie
care a asistat la viaţa şi la moartea dinozaurilor dar care acum este pe cale de disparitie, motiv pentru care se afla pe lista arborilor protejati? Magnolia, numita asa de catre botanistul Carl Linneaus in 1737, in onoarea medicului şi botanistului francez Pierre Magnol, este un arbore solitar, cu flori mari, a căror simbolistică e legată de demnitate, nobleţe şi de puritate.
Limbajul florilor spune că doar un bărbat puternic oferă magnolii unei femei. Este semnul că puteţi avea încredere în el în orice împrejurare. E semnul onoarei, al purităţii şi fidelităţii.
Terasa noastra este vegheata de o magnolie superba, ceea ce creeaza un cadru foarte placut in care te poti relaxa departe de lumea dezlantuita, in timp ce savurezi desertul preferat…si visezi….

Pasteluri dulci

„Fondantul s-a nascut intamplator, in timp ce Emil Dubois,la Dolce - fondante de post
celebrul bucatar al secolului al XIX-lea, incerca sa prepare serbet.
Initial, Dubois facea serbetul in cazan, dupa cum vazuse in Orient.
Insa, in loc sa-l frece in cazan, l-a turnat pe piatra, cu scopul de
a se raci mai repede si in modul acesta a devenit fondantul de azi”.
Sistemul pietrei inventat de Emil Dubois presupune ca, atunci cand
este gata, fondantul sa fie turnat „pe o piatra curata, rece, udata” , apoi  se stropeste deasupra cu apa si la framantat. se adauga culorile.” (D. Radu)
Culorile pastel se potrivesc perfect cu primavara…dar si cu perioada Postului!

 

Saleuri de Post

Foitajul (aluat frantuzesc) este un produs de patiserie originar din Franta, La Dolce - saleuri cu mac sau cu susan de post
inventat în secolul al XVII-lea de către Claudius Gele, un ajutor de patiser,
care având tatăl bolnav si necesitând un regim alimentar, a hotărât să-i pregătească o pâine mai specială dintr-un aluat format din făină, unt, otet, sare si apă; pe care l-a pliat si turat de 10 ori, după care l-a pus la copt. Spre surprinderea acestuia, pâinea rezultată a capatat o formă, o dimensiune si un gust, diferite fată de cea obisnuită.
Foitajul se utilizează în prepararea mai multor sortimente de cofetărie si patiserie. precum: pateuri, sărătele, saleuri, spritate, buseuri, triangle, fursecuri, plăcinte, baclavale, strudele, cornulete, rulouri, vol-au-vent-uri, pai parmezan, etc.
Cum suntem in perioada Postului, astazi va propunem saratelele crocante si, in acelasi timp,  pufoase, ca o gustare servita la cafea.

Ecler

Cuvântul Ecler provine din limba franceză (éclair) si inseamna fulger”, img_7890
desertul fiind numit astfel deoarece este mâncat repede (într-o clipa).
De altfel a si fost gandit sa poata fi servit rapid, fara furculita sau lingura.
Eclerul s-a nascut în timpul secolului al XIX-lea, în Franta,
unde
a fost numit Painea Ducesei” sau Mica Ducesa”, până în 1850.
Cuvântul a fost atestat, atât în limba engleză si în franceză, în 1860.
Unii istorici speculează că eclerele au fost făcute de Antonin Carême
(1784-1833), un celebru bucatar francez. Prima retetă în limba engleză
pentru eclere apare într-o carte de gatit, publicata în 1884.
Eclerul este un desert popular, servit peste tot în lume si, evident, si in cofetaria noastra unde il oferim in cele 3 variante: cu ciocolata, cu ness si cu vanilie

Savarina

„Savarina își primește denumirea după Jean Anthelme Brillat-Savarin, img_7856
avocat, politician și gastronom, cunoscut pentru faimoasa replică:
„Spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești”.
Aceste prăjiturele delicioase își încep activitatea cândva prin anii 1800.
În afară de noi, românii și, probabil, franțuzii, restul populației
cunoaște savarina sub denumirea de rum-baba.
Așa că, dacă aveți drum prin Grecia, spre exemplu,
și dați de o patiserie, cereți rum-baba și vi se va da…savarina
Unii spun că polonezii au adus savarina în Franța. Mai precis, regele exilat, Stanisław Leszczyński, era plictisit de toate dulciurile de la curtea lui,
cu aromă de spital, așa că a turnat rom peste o bucată de prăjitură. Si asa s-a nascut..rum-baba.
Părerea noastră umilă este că savarina își are locul de baștină prin Turcia/ Imperiul Otoman, altfel nu găsim explicație pentru acest nume (în turcă s-ar traduce tatăl romului).
Cei care au venit cu denumirea de „savarină” sunt Frații Julien, care în loc de rom, folosesc alte amestecuri. Cu timpul, moda s-a mai schimbat, la fel și tehnicile „prăjitoricești” și așa întâlnim savarina de azi.” -Alis M

Reteta preluata si oferita si de noi! Fiind insiropata cu rom, totul este sa nu mancati prea multe deodata si sa va urcati la volan

Profiterol

Cuvântul Profiterol a existat în limba engleză inca din 1604,
img_8149împrumutat fiind din limba franceză.
Sensul original în limbile engleză și franceză este neclar dar mai târziu
a ajuns să însemne un fel de rulou „copt în cenușă”!
O reteta franceză din secolul 17 descrie profiterolul ca o supă de pâinici uscate, gatite la foc mic în fiertură de migdale și garnisite cu trufe și alte ingerdiente. În Grecia, Turcia și Italia profiterolul este adesea servit intr-un bol, acoperit cu sos de ciocolată și frișcă.

La noi în cofetărie, arată precum în fotografia atașată și vă garantăm că este absolut delicios!!!

Cilindre de ciocolata

„În 1920, la invitaţia Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria,
celebrul mareşal francez Joseph Jacques Césaire Joffre,la Dolce - Jofre
cunoscut şi ca Papa Joffre, sosea la Bucureşti,
trimis fiind pentru a-l decora pe regele României cu „Medalia militară franceză”.
Pentru a onora vizita ilustrului oaspete francez, celebrul cofetar Grigore Capşa, furnizor al Casei Regale, a creat o prăjitură de ciocolată a cărei formă cilindrică o sugera pe cea a caschetelor militare franceze. Şi pentru că mareşalul suferea de diabet, maestrul cofetar cu studii la Paris a preparat o prăjitură nici prea mică, nici prea mare, pentru a putea fi consumată fără riscuri de cel în onoarea căruia fusese inventată.
Prăjitura care purta numele mareşalului era făcută din unt, zahăr, ouă, făină, arome şi, mai ales, cacao de cea mai bună calitate, toate îmbrăcate într-o delicioasă glazură de ciocolată.
Prăjitura Joffre a făcut înconjurul lumii, fiind preluată de bucătăria franceză din a cărei tradiţie fusese inspirată. Totodată, reţeta a intrat în oferta cofetăriei româneşti şi nu există practic cofetărie în România care să nu prepare prăjitura cu pricina.” (Daniela Şerb)
Asadar, joffrele se gasesc si la Cofetaria „La Dolce”, asteptand clientii, aliniate in vitrina precum soldatii.